Calendar apicol – LUNA FEBRUARIE

Apidiagnoza

A doua lună a anului este penultima lună a iernii calendaristice, perioadă în care familiile bune şi foarte bune matca, în miezul ghemului de iernare, sub influenţa condiţiilor din interiorul ghemului, începe ponta (depunerea de ouă sau ouatul mătcii), dacă această manifestare fiziologică nu a început de la mijlocul sau sfârşitul lunii trecute.

Colonia de albine a dobândit un comportament bine articulat social care-i permite să supravieţuiască şi în cazul temperaturilor extrem de scăzute din timpul iernii.

Ghemul, până acum cu o activitate relativ redusă începe producerea de căldură în vederea asigurării condiţiilor optime pentru creşterea puietului.

Prin contracţii musculare albinele aglomerate în ghemul de iernare, consumând miere, produc căldură astfel că ele sunt în stare să ridice pe termen scurt temperatura în sectorul toracic cu 10°C.

Această căldură produsă de albinele din miezul (centrul) ghemului de iernare este iradiată treptat la toate albinele compactate în ghem astfel că pierderile termice în afara ghemului respectiv în spaţiul lăzii stupului sunt minime.

Se înţelege că în jurul miezului ghemului albinele formează un strat compact care asigură efectul termoizolator iar grosimea stratului de albine creşte o dată cu scăderea temperaturii exterioare.

Acest mod de comportament trebuie avut în vedere ştiut fiind faptul că ghemul se deplasează pe rame în sus o dată cu consumarea hranei.

Pierderea contactului cu hrana determină moartea coloniei chiar dacă pe ramele lăturalnice ghemului există suficiente rezerve de miere.

Imposibilitatea deplasării albinelor în plan lateral spre ramele ce conţin miere face ca hrana să devină inaccesibilă astfel că, suferind de foame, coloniile pier.

Asemenea situaţii nedorite se întâlnesc mai ales în primăverile timpurii sau în ierni cu perioade mai calde urmate de scăderi bruşte de temperatură ce determină strângerea puternică a ghemului care ocupă suprafeţe de faguri golite de miere unde albinele sunt obligate să rămână înfometate mai multe zile.

De aici rezultă cât de importantă este supravegherea iernării şi de ce este necesar să intervenim pentru a îndrepta stările anormale.

Sistemul acesta termodinamic are un mare randament în transformarea hranei energetice (mierea) în energie termică numai pentru ghem.Aşadar, părerea generală cum că albinele încălzesc spaţiul interior al stupului este greşită.

Dacă la suprafaţa ghemului temperatura nu scade niciodată sub 9°C, acum în a doua parte a iernării în miezul ghemului, o dată cu ponta mătcii şi creşterea puietului, temperatura se menţine constantă la 34-35°C.

Mecanismele specifice de producere a căldurii determină variaţii mari ale activităţii de termogeneză în interiorul ghemului de iernare.Ca urmare aparenta inactivitate a albinelor în ghem este o falsă impresie, acestea având o continuă mişcare din interiorul (miezul) ghemului, unde temperatura este mai ridicată spre “coaja” ghemului unde aceasta este mai mică.

Variaţiile externe de temperatură duc la o mărire sau micşorare a densităţii albinelor în ghem aceasta ducând la o mai bună reglare a temperaturii ghemului.

O dată cu apariţia puietului temperatura ghemului de iernare devine aşadar aproximativ +35°C, creşterea acesteia fiind realizată cu un aport crescut al consumului de glucide.

Această temperatură trebuie menţinută în limite strânse (34,5-35°C) variaţiile mai mari de temperatură în minus ducând la o tarare a puietului şi apoi a generaţiilor următoare de albine ce vor fi crescute.

Orice curenţi reci pot duce la un consum mai mare de glucide sau o concentraţie mai mare de CO2 (bioxid de carbon) în stup ca urmare a activităţi mai intense a albinelor.

O dată cu creşterea temperaturii medii, spre luna martie-aprilie ghemul de iernare începe să se desfacă (se afânează) iar activitatea albinelor devine din ce în ce mai evidentă.

Creşterea puietului se desfăşoară acum pe suprafeţe din ce în ce mai mari iar rezervele de proteine din organismul albinelor se epuizează (“foamea de proteină”).

Deci fără prezenţa păsturii şi a rezervelor de miere în cuprinsul ghemului, nu este posibilă intensificarea creşterii de puiet.

Acum este momentul când se accentuează schimbul între generaţia de albine de iernare şi albinele de primăvară.

Albinele efectuează zboruri de curăţire şi aduc uneori primul polen în cuib.

Un fenomen nedorit ce apare în stupi mai ales începând cu a doua parte a iernării este umezeala.

Umiditatea ridicată are două cauze principale: ventilaţia insuficientă şi o izolaţie defectuoasă.

Pe lângă că umiditatea excesivă măreşte consumul de hrană, ea creează un mediu propice de dezvoltare a agenţilor patogeni cu precădere a ciupercilor, îndeobşte se cunoaşte că umezeala, respectiv condensul, se formează atunci când aerul cald încărcat cu vapori de apă intră în contact cu suprafeţe reci – în cazul nostru pereţii stupului şi cu fagurii neocupaţi de albine.

Am arătat că o dată cu creşterea puietului sporeşte temperatura volumului sferei din centrul ghemului.

Temperaturile exterioare fiind scăzute condensul apare în locurile mai reci, mai ales pe peretele din spatele stupului.

Aşezarea stupului într-o poziţie uşor înclinată spre urdiniş face ca picăturile de condens care se aglomerează pe pereţi să se scurgă pe urdiniş.

În calendarele anterioare subliniam importanţa asigurării liniştii depline în stupină.

Este evident că, pe lângă greşelile apicultorului atunci când a efectuat lucrările de pregătire a iernării, deranjarea coloniilor de şoarecii pătrunşi în stupi, de ciocănitori, piţigoi, animale domestice, de hoţi sau alţi răufăcători se soldează cu neajunsuri şi pierderi de efectiv în oricare stupină aflată într-una din situaţiile amintite.

Dar, presupunând că iernarea decurge fără asemenea evenimente perturbatoare, să vedem care sunt principalele

Acţiunile specifice

În stupină

– Continuă vizitarea periodică a stupinei şi observarea atentă a fiecărui stup.

Un control sumar, prin simpla ridicare a capacului şi podişorului duce la cunoaşterea stării familiei şi intervenţia acolo unde este cazul pentru îndreptarea situaţiilor anormale constatate:

Familiile cu lipsă de hrană se observă uşor prin faptul că albinele sunt aglomerate masiv în spaţiul dintre leaturile superioare ale ramelor şi podişor şi au un bâzâit mai puternic.

În cazul în care colonia suferă de foame se va proceda la hrănirea acesteia.

A lăsa familiile înfometate este o mare greşeală care invariabil se soldează cu pieirea acestora.

Asigurarea necesarului de hrană este o condiţie esenţială a supravieţuirii familiilor.

Se vor administra turte de şerbet (zahăr pudră în amestec cu miere 30%) în cantitate de 0,5-0,7 kg aşezate deasupra ghemului de iernare, ceea ce asigură necesarul de hrană pe o perioadă de 10-15 zile.

În familiile cu rezerve scăzute se poate introduce chiar în mijlocul cuibului un fagure cu miere şi păstură.

Aceasta este posibil numai în zile mai călduroase, cu temperaturi peste 12-13°C şi cu soare, atunci când ghemul este desfăcut.

În a doua parte a iernării se vor completa şi rezervele de proteină, prin administrarea de turte de zahăr cu miere cu adaos de polen 30%.

Este strict interzisă administrarea de streptomicină in turte, aceasta regăsindu-se în mierea de salcâm, făcând-o improprie pentru valorificarea ca miere marfă.

Familiile care au pierdut matca se pot unifica cu familii mai slabe, procedeul fiind mai complicat, impunând câteva zile călduroase sau o cameră încălzită.

Familiile se ţin câteva ore la căldură pentru a da posibilitatea ghemului să se desfacă, se introduc apoi în acelaşi corp despărţite printr-o ramă învelită în ziar apoi se scoate stupul afară, şi se vor completa rezervele de hrană.

Familiile mai agitate cu consum mai mare de hrană pot să aibă rozătoare în cuib.

Această situaţie nedorită se poate constata prin simpla observaţie excrementelor de şoarece în cuib şi jumătăţilor de corpuri de albine.

Şoarecii se prind sau se alungă din stup iar salteluţele se schimbă cu altele noi pentru înlăturarea mirosului persistent de şoarece.

– În toate cărţile de apicultură se pomeneşte de înlesnirea zborurilor de curăţire.

Se ştie că dacă albinele au fost deranjate,din această cauză, urmare a consumului sporit de hrană, în punga lor rectală s-au aglomerat reziduuri în cantităţi mari. în mod natural, iarna, mai ales spre sfârşit,înaintea zborurilor de curăţire,depozitul de excremente este uneori atât de mare încât punga rectală ocupă aproape întreaga cavitate abdominală.

Deci a favoriza zborurile de curăţire în ferestrele iernii, în zile calde şi însorite este o acţiune benefică;

– Grăbirea topirii zăpezii şi evacuarea ei de pe vatra de stupină;

– Ridicarea gratiilor contra şoarecilor, a reductoarelor de urdiniş (lărgirea urdinişurilor), îndepărtarea resturilor de pe fundul stupilor (curăţarea urdinişului şi fundul stupului se poate face cu ajutorul unei sârme îndoite la capăt), ridicarea capacelor, a materialelor izolatoare de pe podişorul lăsat liber în bătaia razelor solare(dacă temperatura se ridică peste 12-14°C)sunt câteva acţiuni ce favorizează zborurile de curăţire;

– Controlul auditiv al stupilor.

– Efectuarea observaţiilor fenologice cu privire la apariţia polenului şi comportarea albinelor.

– În zilele cu viscol, acolo unde este cazul, stupii se vor proteja suplimentar.

Deplasarea apicultorilor de două ori sau cel puţin o dată pe săptămână conferă siguranţă că pe vatra de iernare situaţia este sub control.

În atelierul stupinei

– Continuă acţiunea prin care se urmăreşte curăţarea, dezinfecţia, repararea, vopsirea şi finisarea uneltelor, utilajelor şi dispozitivelor care compun inventarul stupinei;

– Controlul fagurilor cu rezerve de hrană şi goi.

Se finalizează pregătirea setului de faguri de cuib şi de recoltă destinaţi sezonului apicol activ, ştiut fiind că înlocuirea periodică a echipamentului de faguri este o măsură obligatorie în fluxul tehnologic de creştere şi exploatare a albinelor;

– Topirea fagurilor reformaţi, obţinerea şi condiţionarea cerii rămâne o acţiune la ordinea zilei dacă ea nu a fost finalizată până în această lună.

– Încercarea puterii germinative a seminţelor de plante melifere.

La masă şi în reuniuni publice

– Se definitivează bilanţul de venituri şi cheltuieli al stupinei pe anul expirat;

– Se întocmeşte planul de producţie pentru sezonul activ armonizând profitabil necesităţile cu posibilităţile.

Variantele care să răspundă unor condiţii concrete dintre cele mai diverse sunt binevenite.

La momentul respectiv proprietarul stupinei îşi va putea adapta manageriatul în funcţie de factorii favorabili sau mai puţini favorabili (meteorologici şi economici);

– Încheieri de contracte pentru polenizarea culturilor agricole şi a livezilor sau contracte de livrare a produselor apicole şi a materialului biologic (familii de albine,roiuri şi mătci);

– Obţinerea de repartiţii de vetre de stupină la masivele melifere vizate;

– Procurarea de seminţe de plante melifere;

– Iarna este momentul lecturării literaturii de specialitate;

– Ca şi în lunile anterioare prin participarea la cursurile,conferinţele, schimburile de experienţă desfăşurate sub egida Filialelor judeţene ale Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România fiecare apicultor câştigă un plus de informaţie care în mod cert se va dovedi utilă în timpul sezonului următor.

Este bine să ştim că…

• Resturile acumulate pe fundul stupului eventual pe foaia de control oferă informaţii cu grad sporit de certitudine asupra mersului iernării respectiv a stării coloniei.

Astfel:

– albine şi puiet mort sunt un indiciu a scăderii bruşte a temperaturii în miezul ghemului;

– ouăle şi larvele moarte sunt un semn că activităţile de creştere a puietului au început devreme;

– resturile şi albine moarte umede au drept cauză umiditatea excesivă din stupi;

– puţine albine moarte, puţine resturi dispuse în dungi paralele definesc configuraţia ghemului şi puterea coloniei.

O dungă continuă de resturi inseamna un interval bine populat cu albine;

– resturile în care predomină cristalele de zahăr sunt semnul prezenţei hranei cristalizate şi a lipsei de apă;

– multe albine moarte (mai multe sute) sunt un motiv serios de îngrijorare suspicionând îmbolnăvirea coloniei.

Se vor trimite cel puţin 50 de albine la Laboratorul de analiză;

– dacă pe fundul stupului, între resturi se găsesc trântori morţi înseamnă că din colonie lipseşte matca deci avem de a face cu o colonie orfană;

– resturile pătate cu fecale se constituie ca un simptom al diareii şi nosemozei (se vor preleva probe pentru a fi analizate în laboratorul de specialitate).

• Prezenţa chiciurii pe scândura de zbor este un semn că familia a iernat bine şi matca depune ouă.

• În mod obişnuit, o colonie de putere medie consumă în luna februarie circa 50 g miere în 24 de ore.

• Iernarea pe rezerve de hrană numai din zahăr se reflectă negativ asupra traversării sezonului rece şi a dezvoltării coloniilor la desprimăvărare pentru că din hrană lipsesc micro şi macroelementele precum şi vitaminele şi aminoacizii.

Nu uitaţi !

Prin intensificarea creşterii de puiet în perioada de iernare, contribuiţi la scurtarea perioadei de înlocuire a albinelor iernate cu albine tinere.

Cu cât se vor creşte mai multe albine tinere în timpul iernii, cu atât se va creşte puietul în continuare şi prin aceasta mai devreme va începe creşterea puterii familiilor.

– Veţi contribui la întărirea familiilor prin:

1) pulverizarea cu sirop de zahăr a cuibului, deasupra ramelor ocupate de albine, în zilele călduroase şi de zbor;

2) hrănirea suplimentară cu turte de pastă de zahăr şi turte de polen sau în amestec cu înlocuitori, mai ales dacă rezervele de miere şi păstură sunt deficitare.

Prin aceste măsuri activizaţi familiile puternice şi mijlocii.

Nu neglijaţi măsurile de protecţie a stupinii contra curenţilor, apărarea stupinii având influenţă binefăcătoare mai ales asupra familiilor slabe.

About apimentor

Apimentor un servicu apicol - manager de proiect formator de formatori fotograf free lancer mentor apicultor pasionat
This entry was posted in Calendar apicol and tagged . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s