L E G E A apiculturii aflată în Parlamentul României

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL

L E G E A  apiculturii

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Obiectul prezentei legi îl constituie crearea
cadrului legal privind reglementarea activităţii apicole în scopul
protejării albinelor.
(2) Creşterea albinelor este o îndeletnicire tradiţională a
populaţiei şi constituie, prin rolul său economic, ecologic şi social, o
parte a avuţiei naţionale.

Art. 2. – Activitatea în apicultură poate fi practicată de orice
persoană fizică sau juridică ale cărei familii de albine sunt înscrise în
Registrul agricol, înregistrate/autorizate la Direcţia sanitar-veterinară şi
pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului
Bucureşti, deţine carnetul de stupină, şi are familiile de albine
identificate în sistemul unitar de identificare a stupinelor şi stupilor.2
Art. 3. – Apicultorii organizaţi în forme asociative pot beneficia
de sprijin financiar pentru înfiinţarea, dezvoltarea şi modernizarea
stupinelor prin accesarea măsurilor prevăzute în programele naţionale
sau europene destinate acestui sector.

Art. 4. – Apicultorii pot participa la programe de formare
profesională organizate de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi
Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” sau de alţi
furnizori de formare profesională autorizaţi, în condiţiile legii.

Art. 5. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai
jos au următoarele semnificaţii:
a) apicultura – ramură agricolă din sectorul zootehnic ce
cuprinde activitatea de creştere, exploatare, înmulţire şi ameliorare a
albinelor melifere; ştiinţa care se ocupă cu creşterea şi îngrijirea
raţională a albinelor, în scopul obţinerii şi folosirii produselor apicole şi
polenizării florei entomofile;
b) produse apicole – produsele obţinute de la familia de albine
ca rezultat al activităţii acesteia, sub denumirea de miere, polen, păstură,
lăptişor de matcă, apilarnil, ceară, propolis, venin de albine;
c) material biologic apicol – orice material biologic provenit din
familia de albine care poate fi utilizat pentru reproducţie şi selecţie,
pentru activităţi apicole sau pentru comercializare;
d) apicultor – persoană care deţine, creşte şi/sau exploatează
familii de albine;
e) stup – echipament apicol, asamblat, care adăposteşte familia
de albine în perioada de creştere şi exploatare şi este utilizat atât în
stupăritul staţionar, cât şi în stupăritul pastoral;
f) familie de albine/colonie de albine – unitate biologică
alcătuită din albine lucrătoare, matcă, trântori, faguri pentru dezvoltarea
şi depozitarea hranei, care se află într-un stup;
g) roi artificial pe faguri – unitate biologică alcătuită din rame
cu faguri, în general 3 – 5, cu puiet în toate stadiile de dezvoltare şi
provizii de hrană, albina de pe rame şi o matcă împerecheată;
h) roi la pachet – unitate biologică alcătuită în general din 1 –
1,5 kg albină tânără însoţită de o matcă împerecheată şi care nu cuprinde
faguri; i) matcă/regină – singurul individ femel din familia de albine cu
organe reproducătoare complet dezvoltate, capabil să se împerecheze şi
să depună ouă fecundate;
j) trântor – individ mascul din familia de albine apt pentru
împerechere cu matca;
k) stupină/exploataţie apicolă – totalitatea familiilor de albine
deţinute de o persoană, care poate fi amplasată pe o singură vatră sau pe
mai multe vetre, în număr variabil. O stupină/exploataţie apicolă poate
cuprinde echipamente specifice, utilaje şi construcţii necesare pentru
desfăşurarea activităţii apicole;
l) vatră de stupină – locul/suprafaţa de teren pentru amplasarea
unei stupine, în sistem staţionar, permanentă sau în sistem pastoral ori
temporară. Vatra poate fi permanentă dacă stupii sunt amplasaţi în
acelaşi loc pe toată perioada anului sau cel puţin pe perioada iernării ori
temporară, atunci când stupii sunt transportaţi şi amplasaţi pe o perioadă
limitată de timp în vederea valorificării unui cules;
m) stupărit staţionar – sistem de întreţinere şi exploatare a
familiilor de albine pe aceeaşi vatră pe toată perioada anului;
n) stupărit pastoral/transhumanţă – sistem de întreţinere şi
exploatare a familiilor de albine care include deplasarea acestora, pe
vetre temporare, pentru valorificarea unor culesuri sau pentru polenizare
dirijată;
o) plante entomofile sau floră entomofilă – plante ce sunt
polenizate cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;
p) polenizarea plantelor – proces prin care polenul este
transferat din sacii polinici ai anterelor pe stigmatul pistilului, proces
prin care se asigură fecundarea plantelor. Polenizarea entomofilă,
dirijată, cu albine, se realizează în scopul sporirii producţiei de seminţe,
fructe şi legume;
q) bază meliferă – totalitatea plantelor din flora spontană şi
cultivată, care sunt cercetate de albinele melifere pentru polen, nectar
sau mană;
r) rasă de albine – populaţie de familii de albine de origine
comună suficient de numeroasă pentru creşterea „în sine”, care are un
genofond comun şi posedă anumite particularităţi fenotipice, adaptată
condiţiilor pedoclimatice şi florei melifere din zona respectivă;
s) familie de albine de elită – familie de albine de rasă pură, cu
performanţe superioare selecţionate, ca urmare a aplicării unui program 4
de ameliorare specific şi care transmite constant, prin descendenţă,
însuşirile respective;
ş) stupină de elită – stupină autorizată de autoritatea competentă
în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi
Reproducţie în Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” în creşterea
familiilor de albine de elită şi producerea de material biologic
selecţionat;
t) stupină de multiplicare – stupină autorizată de autoritatea
competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare
şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”, pentru
multiplicarea materialului genetic provenit de la familii de albine cu
performanţe superioare, de rasă pură, din stupina de elită, conform
programului de ameliorare la albine;
ţ) carnet de stupină – document elaborat de forma asociativă şi
aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor, care conţine informaţii cu privire la mişcarea efectivului,
starea de sănătate şi întreţinere a fiecărei familii de albine, tratamentele
efectuate, deplasările în pastoral, precum şi alte operaţiuni din domeniul
apicol;
u) valoare de piaţă – preţul pe care apicultorul îl poate obţine
prin vânzarea familiilor de albine şi a producţiei de miere obţinută în
urma culesului.

CAPITOLUL II
Ameliorarea raselor de albine

Art. 6. – (1) Ameliorarea raselor de albine se realizează prin
programe de ameliorare întocmite de organizaţiile şi asociaţiile
acreditate de Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în
Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” pentru înfiinţarea şi
menţinerea evidenţelor genealogice, respectiv registre genealogice.
(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi, Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în
Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” va elabora manualul de
proceduri pentru acreditarea organizaţiilor şi asociaţiilor crescătorilor de
albine care înfiinţează şi menţin evidenţe genealogice, respectiv registre
genealogice, care se aprobă prin decizia directorului general al Agenţiei
Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie
„Prof. Dr. G. K. Constantinescu”.Art. 7. – Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în
Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” elaborează metodologia
privind realizarea şi omologarea de noi creaţii biologice – rase, linii şi
hibrizi, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării
rurale.

Art. 8. – În scopul îmbunătăţirii resurselor melifere, autorităţile
administraţiei publice locale vor folosi cu prioritate terenurile pe care le
au în administrare la plantarea terenurilor improprii pentru agricultură, a
râpelor, a marginilor de drumuri, a spaţiilor verzi, arbori, arbuşti şi alte
plante ornamentale care prezintă şi interes pentru apicultură.

Art. 9. – Apicultorii care amplasează stupine în pastoral sau la
iernat sunt obligaţi să anunţe autorităţile administraţiei publice locale în
a căror rază teritorială se află, locul, perioada, numărul familiilor de
albine, precum şi adresa deţinătorului de stupi, asigurând evidenţa
acestora, dar şi protecţia familiilor de albine împotriva tratamentelor
fitosanitare.

Art. 10. – (1) Polenizarea dirijată a culturilor agricole
entomofile cu ajutorul albinelor se realizează pe bază de contracte
încheiate între proprietarii familiilor de albine şi deţinătorii de culturi.
(2) Costurile prestaţiei de polenizare se stabilesc prin negociere
între părţi.

Art. 11. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale, precum
şi administratorii terenurilor agricole sau silvice vor asigura apicultorilor
vetre de stupină temporare sau permanente, pe baza cererii depuse de
către aceştia la consiliul local.
(2) Vetrele de stupină pot fi atribuite în judeţul de domiciliu al
apicultorului sau în alte judeţe.
(3) Suprafeţele de teren atribuite gratuit de către autorităţile
administraţiei publice locale, precum şi de administratorii terenurilor
agricole sau silvice pentru vatră de stupină se acordă în funcţie de
mărimea stupinei, în locuri accesibile mijloacelor de transport, şi nu vor 6
fi mai mici de 5 m2
pentru fiecare familie de albine şi de 50 m2
pentru
pavilioane.
(4) Durata atribuirii şi condiţiile de folosire a acestor terenuri,
precum şi obligaţiile părţilor se stabilesc prin contracte care se încheie
între beneficiari şi deţinătorii terenurilor.

Art. 12. – (1) Până la data de 1 martie a fiecărui an, consiliile
locale, precum şi administratorii terenurilor agricole sau silvice,
inventariază atât suprafeţele de teren aflate în domeniul public sau privat
al statului care se acordă apicultorilor pentru amplasarea vetrei de
stupină, cât şi baza meliferă existentă pe teritoriul acestora, în vederea
comunicării şi repartizării suprafeţelor melifere către apicultorii care
doresc să se deplaseze în pastoral.
(2) Până la data de 15 martie a fiecărui an, Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale solicită, în scris, de la consiliile
locale, precum şi de la administratorii terenurilor agricole sau silvice,
suprafeţele de teren inventariate în vederea informării apicultorilor care
doresc să se deplaseze în pastoral.
(3) În vederea repartizării suprafeţelor melifere prevăzute la
alin. (1), apicultorul, direct sau prin intermediul formei asociative,
depune/transmite o cerere la consiliul local sau la administratorii
terenurilor agricole sau silvice.
(4) Consiliile locale sau administratorii terenurilor agricole sau
silvice, după înregistrarea şi centralizarea cererilor, soluţionează mai
întâi solicitările apicultorilor domiciliaţi în localităţile aflate în raza
acestora, iar excedentul îl repartizează celorlalţi apicultori solicitanţi din
alte localităţi/judeţe.
(5) În maximum 24 de ore de la instalarea vetrei de stupină,
apicultorul îşi amplasează panoul de identificare a stupinei şi comunică,
în scris, consiliului local sau administratorilor terenurilor agricole sau
silvice pe raza cărora îşi deplasează stupii în pastoral, menţionând locul
de amplasare a stupilor, perioada de timp, numărul familiilor de albine,
precum şi datele de contact pentru a putea fi înştiinţat, la timp, în cazul
aplicării unor tratamente cu substanţe chimice la culturile agricole.
(6) Pe panoul de identificare vor fi trecute următoarele date:
numele proprietarului, adresa, telefonul, numărul de stupi pe vatră şi
numărul de înregistrare la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa
alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti. 7
(7) Amplasarea familiilor de albine se poate face şi pe terenuri
proprietate privată a persoanelor fizice şi/sau juridice, cu acordul
proprietarului, în condiţiile prezentei legi.

Art. 13. – (1) Amplasarea familiilor de albine pe terenurile
deţinute de apicultori, cu orice titlu, se face la o distanţă de cel puţin 5 m
faţă de căile ferate, drumurile publice sau hotarele proprietăţilor din
domeniul public sau domeniul privat, intravilan sau extravilan.
(2) Dacă distanţa faţă de obiectivele prevăzute la alin. (1) este
mai mică de 5 m, familiile de albine trebuie să fie despărţite de acestea
printr-un gard, zid, plasă ori alt obstacol prin care albinele să nu poată
pătrunde în zbor, cu o înălţime minimă de 2 m, măsurată de la nivelul
solului, şi care să continue pe aceeaşi linie încă 2 m dincolo de stupii
amplasaţi la extremităţile stupinei.
(3) Numărul familiilor de albine amplasate pe teren, conform
obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2), nu este limitat.
(4) Apicultorii sunt obligaţi să respecte distanţa dintre stupine
de minimum 100 m la masivele melifere din păduri, de minimum 300 m
la culturile agricole şi să nu amplaseze stupina pe direcţia de zbor a
albinelor aparţinând altor stupine sau să amplaseze stupina între alte
stupine şi sursa de cules.

Art. 14. – Apicultorii sunt obligaţi să respecte normele
sanitar-veterinare privind diagnosticarea şi tratamentul familiilor de
albine bolnave.

Art. 15. – (1) Pentru prevenirea intoxicaţiilor la albine,
deţinătorii de suprafeţe agricole şi silvice care efectuează tratamente
chimice la culturile agricole şi silvice pe care le deţin sunt obligaţi să
anunţe, în scris, consiliile locale cu cel puţin 48 de ore înainte de
efectuarea tratamentului, precum şi denumirea produsului folosit.
(2) Consiliile locale, precum şi administratorii terenurilor
agricole sau silvice trebuie să anunţe, în scris sau telefonic, apicultorii
care au vatră de stupină staţionară/permanentă sau temporară/pastorală,
cu cel puţin 24 de ore înaintea efectuării de către deţinătorii de terenuri agricole sau silvice a tratamentelor cu substanţe chimice, în vederea
prevenirii intoxicaţiilor la albine.
(3) În cazul în care apicultorul, prin nerespectarea de către
deţinătorul de suprafeţe agricole şi silvice a prevederilor alin. (1),
înregistrează mortalităţi la familiile de albine, consiliul local şi
administratorii terenurilor agricole sau silvice, în baza documentului
sanitar-veterinar de constatare a cauzelor mortalităţii, întocmesc un
proces-verbal de evaluare a pagubelor şi stabilesc cuantumul
despăgubirilor care se acordă apicultorului de către deţinătorii de
suprafeţe agricole sau silvice, la valoarea de piaţă a familiilor de albine
şi a producţiei de miere care ar fi trebuit obţinută în urma culesului.

Art. 16. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 263 din Legea
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare, mijloacele de transport autopropulsate înregistrate în
circulaţie, care efectuează transportul stupilor în pastoral, sunt scutite de
plata taxei asupra mijloacelor de transport.
(2) Prevederile alin. (1) intră în vigoare la 30 de zile de la data
publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 17. – Având în vedere importanţa deosebită pe care o are
baza meliferă naţională pentru apicultură şi producţiile realizate,
organizarea activităţii de stupărit pastoral reprezintă o prioritate pentru
consiliile locale, precum şi pentru administratorii terenurilor agricole sau
silvice.

CAPITOLUL III
Dispoziţii finale

Art. 18. – (1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu
sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să
constituie infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:
a) avertisment sau amendă de la 25 lei la 50 lei, în cazul
nedeţinerii carnetului de stupină;
b) avertisment sau amendă de la 50 lei la 75 lei, în cazul
necompletării carnetului de stupinăc) avertisment sau amendă de la 50 lei la 100 lei, în cazul
neidentificării stupilor de către apicultor, la formele asociative de profil
legal constituite, conform legislaţiei în domeniu;
d) avertisment sau amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul
neidentificării stupilor de către formele asociative de profil, legal
constituite, conform legislaţiei în domeniu;
e) avertisment sau amendă de la 50 lei la 100 lei, în cazul lipsei
panoului de identificare la stupinele deplasate în pastoral;
f) cu amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul vânzării
materialului biologic apicol de elită şi multiplicare neautorizat;
g) cu amendă de la 50 lei la 100 lei, în cazul neanunţării de către
apicultor, în maximum 24 de ore de la instalarea stupinei pe vatră, a
consiliului local şi a administratorilor terenurilor agricole sau silvice pe
raza căruia se deplasează cu stupii în pastoral;
h) cu amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul nerespectării de
către apicultor a distanţelor dintre stupine la masivele melifere din
păduri;
i) cu amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul nerespectării de
către apicultor a distanţelor dintre stupine la culturile agricole;
j) cu amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul amplasării de către
apicultor a stupinei pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor
stupine sau amplasării stupinei între alte stupine şi sursa de cules;
k) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, în cazul nerespectării
prevederilor art. 15 alin. (1) şi (2), cât şi acordarea de despăgubiri
apicultorului pentru daunele create;
l) cu amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul nerespectării
prevederilor art. 13 alin. (1) şi (2).
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de
către:
a) persoane împuternicite de primar sau primarul general al
municipiului Bucureşti, pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. g)
şi i) – l);
b) persoane împuternicite din cadrul Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentru
contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a);
c) persoane împuternicite din cadrul Agenţiei Naţionale pentru
Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K.
Constantinescu”, pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) – f). Această lege a fost adoptată de Parlamentul României,
cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia
României, republicată.

PREŞEDINTELE
CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE
SENATULUI

Valeriu Ştefan Zgonea George Crin Laurenţiu Antonescu

About apimentor

Apimentor un servicu apicol - manager de proiect formator de formatori fotograf free lancer mentor apicultor pasionat
This entry was posted in POLITICI ECONOMICE SI LEGISLATIE. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s